Monthly Archives: December 2011

Stiu ca e o moda, un trend, un “musthave”, un loc comun… un cum vreti voi sa-i spuneti- sa ai un blog. Eu am 3 :)). Mai bine spus am 3 tentative, sper a 3 a sa fie cu noroc. Primul l-am inceput intr-o zi cand am vazut moartea cu ochii si am simtit nevoia de ceva… de ceva care sa ramana si pentru altii. Apoi… a venit acel CEVA, marele ceva care va ramane dupa mine: fetita mea. Cand am aflat ca o sa am un copil am inceput un Blog Jurnal pentru ea. I-am tinut un jurnal cu toate gandurile din cele 9 luni de sarcina si din lunile ce au trecut de la nasterea ei… dar sunt ganduri pentru ea, sunt intime, sunt ale noastre. Asa ca am ajuns la o varianta de mijloc, nu pentru ca e o moda, nu pentru ca ma cred un Marin Preda al blogurilor, nu am nici energia nici geniul lui, ci petru ca in viata asta de EA am trait atat de multe si am invatat atatea, cele mai multe din greseli, incat vreu sa le spun si altora. Daca se gasesc doi, trei oameni care vor gasi un folos in asta eu ma declar fericita. Asa ca voi scrie despre cum este sa fii ea-profesionistul intr-o lume a barbatilor, cum este sa fii ea-femeia, ea-mama, ea-copilul, ea-… ce va mai fi sa fie. Deci nu este un blog despre cuplurile de femei si nici despre personalitati multiple, ci doar despre Ele- femei, mame si fiice.

Ea are 8 luni, s-a nascut pe 9 aprilie 2011 in Bucuresti. Ea de cand se trezeste si pana se culca rade… rade si in somn. Ea probabil ca s-a nascut pentru a aduce fericire. Ea are doi ochisori in care se vede toata veselia din lume, toate minunatiile si gandurile bune. Ea ii iubeste pe Broschini si pe Strutoflino, prietenii ei colorati. Ea este ca o “closca” cu jucariile ei, le aduna pe langa ea, le mangaie si le spune povesti. Ea atunci cand mananca isi canta mancarea si da din picioare de bucurie. Ea te mangaie daca te simte trist si rade cu tine cand esti vesel. Ea ne spune povesti in fiecare zi si e foarte fericita cand o “intelegem”. Ea chiuie de fericire cand ma revede chiar daca am lipsit 2 minute.
Ea este fetita mea, Matilda Maria, bucuria si sensul vietii mele!

Ea are 31 de ani, s-a nascut pe 16 mai 1980 in Bucuresti. Ea este un om vesel si vorbaret, cu foarte multe de spus, ii place sa cunoasca cat mai multe lucruri, locuri, oameni si nu s-a oprit niciodata din invatat. Ii plac oamenii, ii place tot ceea ce este diferit, special- specialul este frumosul ei. Ea s-a nascut sa fie o doamna – putin atemporala.
Ii dau lacrimile de fiecare data cand vede un copil mic sau un batran. Ea zambeste si spune multumesc atunci cand cineva ii tine o usa deschisa sau o ajuta sa urce copilul pe scari :). Ei ii plac primavara, florile, soarele, mirosul de iarba cosita si zgomotul rotilor pe asfaltul ud. Ei i-ar placea sa locuiasca langa o cale ferata ca sa auda trenurile. Ea lucreaza cu oamenii, tocmai pentru ca-i iubeste. Ea este de 8 luni mama in viata reala si de o viata in sufletul ei. Ea e un om fericit si implinit si a inceput sa scrie acest blog pentru ea si fetita ei.
Ea ar fi fericita daca gandurile spuse aici ar aduce un zambet, un folos sau o fericire celui care le citeste.
Ea sunt eu.